Am introdus în Consiliul Local propunerea de includere a proiectului de reabilitare urbană, pietonalizare și implementare a permeabilității filtrate pe străzile Cartierului Cultural în cadrul Strategiei de dezvoltare teritorială zonală periurbană / metropolitană şi Detaliere Plan de Acţiune, Programe şi Proiecte teritoriale şi Indicatori de monitorizare privind Zona Urbană Funcţională a municipiului Galaţi.

Data inițierii

Am susținut proiectul sub formă de amendament depus la Registratura Generală a Municipiului Galați pe 28 martie 2022, având numărul de înregistrare 64676.

Statusul proiectului

Amendamentul a fost supus la vot și respins de Primarul Pucheanu și de majoritatea PSD din Consiliul Local al Municipiului Galați.

Pașii următori: introducerea unui proiect de hotărâre de Consiliu Local de sine stătător, presiune publică, implementarea proiectului în anul 2024, după obținerea majorității în Consiliul Local al Municipiului Galați. 

Descrierea proiectului

Dintre toate marile orașe ale României, Galațiul este ultimul care nu și-a reabilitat centrul istoric, nu are o politică de dezvoltare economică bazată pe fructificarea resurselor culturale, istorice, arhitecturale și a ethos-ului local prin exploatarea sectorului economic de petrecere a timpului liber.

Orașele care și-au reabilitat centrele istorice în ultimii 10 ani sunt: Iași, Cluj, Oradea, Sibiu, Brașov, Timișoara și București. Toate aceste orașe au implementat politici ample prin care au realizat următoarele:

• Pietonalizarea unor areale ample ale zonei vechi a orașului;

• Reabilitarea tuturor proprietăților autorității publice locale, cu fonduri locale sau atrase;

• Vânzarea proprietăților către privați în vederea reabilitării acestora;

• Susținerea persoanelor fizice sau juridice private prin programe de garantare a creditelor sau acordarea de credite cu dobândă zero, precum și scutirea de la impozitul pe proprietate, în proiectele acestora de reabilitare a clădirilor istorice, cu sau fără statutul de monument istoric;

• Finanțarea de lucrări ample de reabilitare urbană precum și creștere a mobilității centrelor istorice prin instalarea de linii de tramvai, interzicerea traficului și implementarea principiului permeabilității filtrate;
• Încurajarea comerțului stradal prin acordarea de facilități fiscale unităților comerciale, unităților de alimentație publică și altor companii situate în zonele vechi.

Toate aceste măsuri și investiții au dus la dezvoltarea conceptului uban de Cartier Cultural. Cartierul cultural este principalul instrument de dezvoltare urbană, cel mai important locus al unei comunități, zona de unde este emanat ethos-ul local și care reprezintă agregatorul populației. Cartierul Cultural este instrumentul de presiune pentru creșterea continuă a calității actului de management al administrației publice și totodată instrumentul de măsură al nivelului și condițiilor de trai dintr-un oraș.

Așa cum arată cartierul cultural, așa arată viața din orașul respectiv.

Spre deosebire de orașele comparabile, administrația locală a municipiului Galați, în ultimii 10 ani, nu a luat măsuri pentru dezvoltarea cartierului cultural sau a luat măsuri în sens invers dezvoltării acestuia. Printre acestea enumerăm:

• Menținerea și încurajarea traficului în zona veche a orașului Galați și astfel scăderea mobilității urbane durabile.

• Suprataxarea în mod discreționar a unor proprietăți private neîntreținute și astfel limitarea apetitului investitorilor imobiliari pentru proprietăți vechi în vederea păstrării acestora.

• Continuarea politicii urbane practicate în perioada comunistă, prin autorizarea demolărilor de case vechi și construcției de blocuri în zona istorică a orașului, precum și creșterea regimului de înălțime.

• Menținerea proprietății Primăriei asupra unor imobile cu valoare istorică, menținerea sau plasarea cazurilor sociale în interiorul acestora, impasibilitatea la distrugerea lor sistematică, în locul vânzării cu condiția restaurării.

• Neîndeplinirea obligativității de a aloca resursele necesare din bugetul propriu pentru reabilitarea monumentelor istorice aflate în patrimoniul autorităților publice locale – exemplu – Palatul Simion Gheorghiu.
• Neincluderea altor măsuri de dezvoltare a Cartierului Cultural în regulamentele de urbanism, Planului de Urbanism General al Municipiului Galați sau în Planurile de Urbanism Zonal și neîntocmirea de Planuri de Urbanism Zonal specifice.

De asemenea, în municipiul Galați, a fost promovată constant narațiunea falsă conform căreia nu există o zonă cu potențial cultural din cauza distrugerii centrului istoric, narațiune promovată de regimul comunist.

În Galați, Cartierul Cultural cuprinde următoarele elemente:

• Zona Istorică cu potențial comercial mărginită de Str. Traian la Vest, Faleza Dunării la Sud, Străzile Navelor, Egalității, Sindicatelor, Alexandru Ioan Cuza și Mihai Bravu la Est și Strada Cezar la Nord, cu extindere către Străzile Sf. Spiridon la Vest și Dogăriei la Est, cunoscută sub numele de „Centrul Istoric”.

• Cele 7 Vaduri istorice ale Galațiului: Vadul Sacalelor, Vadul Școlii, Vadul Sindicatelor, Vadul Cărăbuș, Vadul Comisiei Europene a Dunării, Vadul Alexandru Moruzzi, Vadul Ungurului.

• Zona istorică cu potențial rezidențial mărginită de Str. Traian la Est, Str.Brăilei la Sud, Bulevardul George Coșbuc la Vest și Scuarul Bariera Traian la Nord, cunoscută sub numele de „Lozoveni”.

• Zona istorică portuară cu potențial rezidențial și comercial mărginită de Str. Dogăriei la Vest, B-dul Marea Unire la Sud, Str. Ana Ipătescu la Est și Str. Gării la Nord, cunoscută sub numele „Valea Orașului”.

• Unele clădiri de patrimoniu local, cum ar fi: Pescăriile Statului; Palatul Navigației; Palatul Simion Gheorghiu; Palatul Universității; Palatul Administrativ; Palatul Școlii Comerciale; Palatul Comisiunii Europene a Dunării; Palatul Copiilor; Palatul Episcopal; Case istorice în proprietatea Autorităților Publice Locale de pe străzile Eroilor, Universității, Domnească, Maior Iancu Fotea, Alexandru Ioan Cuza, Nicolae Holban, Gării, Mihai Bravu și nu numai; Case istorice în proprietate privată din zonele amintite.
• Monumente istorice de importanță locală precum: Monumentul Aristide Serfiotti, Biserica Maica Precista, Castrul Roman, Poarta de Han Turcesc, Catedrala, Biserica Vovidenia, Casa Cuza, Biserica Mavromol, Fostul Consulat Turcesc, Fostul Consulat S.U.A., Fostul Consulat Spaniol, Fostul Consulat Portughez, Fostul Consulat Cehoslovac, Fostul Consulat Rus, Fostul Consulat al Austriei, Fostul Consulat General al Italiei, Fostul Consulat al Elveției, Fostul Consulat General al Regatului Unit, 
• Cimitirul Eternitatea, cuprinzând monumentele funerare de ethos local ale personajelor de importanță istorică locală și națională: Cunningham, Dall'Orso, Fanciotti, Eroilor.

Perioada de maximă dezvoltare a orașului Galați a fost cuprinsă între 1837 – 1883 perioadă în care a beneficiat de un statut special de port liber la Dunăre și Marea Neagră. Acest statut a transformat micul târg pescăresc al Galaților într-un oraș comercial denumit în literatura și documentele diplomatice internaționale „Galatz”. Caracteristicile principale ale orașului au fost, la acea vreme, următoarele:

• Un oraș puternic antreprenorial – comercial;

• Un oraș puternic cosmopolit – internațional;
• Un oraș puternic dezvoltat din punctul de vedere economic și cultural.

Perioada de consolidare a fost cea interbelică.

În perioada comunistă a fost distrusă cultura locală și înlocuită printr-un proces de industrializare forțată și dislocare a unui număr de peste 100.000 de cetățeni și aducerea lor la Galați precum și plasarea lor în cartiere muncitorești. Astfel, Galațiul și-a pierdut amprenta liberei ințiative devenind un oraș cu o puternică influență colectivistă, au fost distruse comunitățile etnice și a fost impusă o linie de dezvoltare economică pe model socialist ce s-a dovedit falimentară și a pierdut atât pe frontul economic cât și cultural teren semnificativ în fața celorlalte mari orașe ale României.

Ca răspuns la situația actuală identificată și nevoia de măsuri pentru dezvoltarea unui Cartier Cultural gălățean care să contribuie la dezvoltarea economică a orașului, la îmbunătățirea condițiilor de trai și la recuperarea ethos-ului local distrus de perioada comunista, este necesar un număr de minim 6 proiecte, printre care: Reabilitarea urbană, pietonalizarea și implementarea permeabilității filtrate pe străzile Cartierului Cultural

Cartierul cultural gălățean este compus din trei zone principale, împărțite pe sub-proiecte:

• Zona istorică cu potențial comercial, unde se propun următoarele măsuri:

• Implementare permeabilitate filtrată pe străzile: Navelor, Domnească, Nicolae Bălcescu, Alexandru Ioan Cuza și Gării, Mihai Bravu, Episcop Melchisedec Ștefănescu, 

• Pietonalizare completă pe străzile: Nicolae Holban, Eroilor, Universității, Maior Iancu Fotea, General Iacob Lahovari, Mavromol, Fraternității, Logofăt Tăutu, Gamulea, Lugoj, Egalității, Ion Creangă, cu acces rezidențial.

• Regenerare urbană cu acces auto rezidențial și funcțional pe străzile Dimitrie Bolintineanu, Grădina Veche, Științei, Vasile Alecsandri, Alexandru Carnabel, Vultur, Rubinelor, Păunului, Rândunelelor.

• Zonele istorice cu potențial rezidențial Lozoveni și Valea Orașului, unde se propun următoarele măsuri:

• Regenerarea urbană a tuturor străzilor pe model „fused grid”:

• Implementarea principiului „cul-de-sac”.

  ---

Textul integral al amendamentului poate fi consultat aici.